Boala parodontală este o afecțiune serioasă, care evoluează treptat în lipsa tratamentului. Ea deteriorează calitatea vieții și, în timp, provoacă pierderea danturii.
Principalul factor etiologic în apariția bolii parodontale este microflora patogenă, care este constant prezentă în diverse cantități în mediul bucal. Cauza majoră care permite acumularea și dezvoltarea bacteriilor patogene este igiena orală neglijentă și neregulată. Oamenii de știință notează că predispoziția genetică joacă, de asemenea, un rol important în acest sens. Dezvoltarea patologică a vaselor de sânge ale gingiilor poate duce la atrofia țesuturilor parodontale și, ca urmare, la expunerea rădăcinilor dentare, și mobilizarea și pierderea dinților.
Printre alți factori care contribuie la dezvoltarea bolii parodontale, merită remarcați următorii:
- tulburările metabolice și bolile endocrine;
- lipsa de vitamine, în special de vitamina C;
- consumul de alcool și fumatul – factori care perturbă circulația sângelui în țesuturi;
- probleme cu imunitatea;
- ocluzia dentară dezechilibrată;
- unele boli ale tractului gastro-intestinal;
- tulburările psihice, stresul.
În boala parodontală avansată se formează pungi parodontale, în interiorul cărora se acumulează placă bacteriană și tartru, iar ulterior chiar puroi. Inflamația și infecția ajung în timp la osul maxilar, unde provoacă distrucția, de regulă ireversibilă, a acestuia.
Simptomele și clasificarea bolii parodontale
În diferite stadii ale bolii parodontale, manifestările clinice (simptomele) vor fi, de asemenea, diferite. De asemenea, tratamentul va fi diferit. De aceea, este atât de important ca medicul să determine cu exactitate stadiul bolii:
Grad ușor – caracterizat prin simptome subtile, lipsă de durere, mâncărimi periodice la nivelul gingiilor, sângerări slabe, o ușoară schimbare a culorii gingiilor. Adesea modificările sunt imperceptibile și din cauza tartrului prezent pe coletul dinților;
Grad mediu – se poate observa cu ochiul liber retracția gingiilor, expunerea coletului dentar, și începe mobilizarea dinților. Pacienții se plâng de mâncărime la nivelul gingiilor, apare durerea dentară, sângerările sunt tot mai prezente, iar gingiile sunt mai inflamate;
Severă – gingiile sunt constant inflamate și sângerează cu ușurință, osul maxilar este afectat, rădăcinile dentare sunt expuse, iar dinții prezintă diverse grade de mobilitate. În această etapă, este probabilă pierderea dinților.
Avantajele tratamentului cu laser al bolii parodontale
Tehnologia laser în stomatologie a reprezentat o adevărată evoluție. Pe lângă reducerea durerii, procedura de tratare a parodontozei cu laserul are și alte avantaje:
- Necesită puțină anestezie sau deloc;
- Traumă mică, fără răni și suturi;
- Lipsa sângerării – laserul are capacitatea de a „lipi” vasele;
- Oferă un rezultat vizibil în orice stadiu al bolii parodontale;
- Lipsa contactului instrumentului cu dintele și gingiile – doar contactul fasciculului laser;
- Capacitatea de a procesa chiar si cele mai greu accesibile locuri si pungi parodontale;
- Laserul distruge complet microflora patogenă;
- Rezultate rapide și recuperare completă în cel mai scurt timp posibil.
În plus, impactul fasciculului laser stimulează procesele de regenerare la nivelul gingiilor, contribuind la vindecarea rapidă, refacerea și întărirea imunității locale.
Principiul de funcționare al laserului dentar
Laserul dentar are un fascicul foarte concentrat de radiații electromagnetice foarte apropiat de cel al soarelui. Sub influența sa, apa se evaporă și se descompune în hidrogen și oxigen atomic, care are proprietăți antiseptice. Pentru a obține mai mult oxigen, se folosesc adesea paste speciale de peroxid de hidrogen.
De asemenea, un laser dentar este capabil să elimine cu ușurință țesuturile bolnave. Pentru a face acest lucru, se aplică geluri cu pigmenți de colorare, care pătrund numai în celulele moarte sau alterate patologic, precum și în celulele bacteriene sau fungice. Impactul laserului distruge pigmenții care au intrat în țesuturile necesare, ceea ce duce la distrugerea celulelor acestora fără a le afecta pe cele sănătoase.
Metode de tratament al bolii parodontale cu laser
În funcție de stadiul și evoluția bolii, pot fi utilizate diferite tipuri de echipamente laser dentare, precum și diferite tehnologii și tehnici. Există trei tipuri principale de radiații utilizate în stomatologie și parodontologie:
Erbiu – conceput pentru a elimina depunerile dure de pe dinti;
Dioxid de carbon – folosit pentru îndepărtarea țesuturilor moi și coagularea vaselor de sânge;
Dioda – folosit asupra țesuturilor moi.
În tratamentul parodonzei cu laser, sunt utilizate trei tehnologii principale:
Metoda de deepitelializare – epiteliul afectat (suprafața externă a gingiei) este îndepărtat complet cu un fascicul laser. În același timp, este stimulată creșterea unui strat nou, sănătos. Astfel, se reface mucoasa atrofiată;
Metoda gingiectomiei se bazează pe excizia țesuturilor gingivale crescute în exces sau bolnave. Se mai folosește si pentru eliminarea pungilor parodontale, în care se acumulează resturile alimentare si se depune placa. Utilizarea unui laser face ca această procedură să provoace o sângerare foarte redusă sau deloc;
Chiuretajul cu laser face posibilă curățarea celor mai adânci părți ale pungilor parodontale, îndepărtând de acolo epiteliul afectat, placa și tartrul.
Etapele tratamentului cu laser al bolii parodontale
Indiferent de tehnologia utilizată, procedura constă în pași clari și consecvenți:
- stabilirea diagnosticului;
- curățarea profesională a majorității depozitelor dentare dure și moi;
- pe suprafața gingiilor se aplică un gel fotosensibilizant special;
- după câteva minute, gelul este spălat cu apă;
- medicul trece direct la aplicarea laserului asupra gingiilor. Timpul de tratament poate fi de la 3 secunde la 2 minute în jurul fiecărui dinte – în funcție de obiectivele și gradul de patologie;
- ca urmare a expunerii la laser, la suprafața gingiilor rămâne o peliculă naturală de protecție, prevenind reinfectarea;
Tratamentul bolii parodontale cu laserul constă în cel puțin două ședințe. Dacă este necesar, puteți repeta ședințele în câteva luni. Stadiile severe necesită până la 6-8 proceduri.
