Arsurile din capul pieptului, gustul acru care urcă spre gât, disconfortul accentuat noaptea sau după mese sunt tratate adesea ani la rând cu medicamente luate din inițiativă proprie. Ele pot fi manifestări ale bolii de reflux gastroesofagian, o afecțiune cronică, iar uneori au la bază o hernie hiatală. Chirurgul Florin Graur, din Cluj-Napoca, explică în materialele sale când tratamentul medicamentos este suficient și când se discută operația.
Ce se întâmplă la nivelul esofagului
În mod normal, între esofag și stomac funcționează un mecanism de supapă, sfincterul esofagian inferior, care lasă alimentele să coboare, dar împiedică urcarea înapoi a conținutului acid. Când această barieră nu mai este eficientă, acidul gastric refluează în esofag și îi irită mucoasa, care nu este făcută să reziste la aciditate.
Refluxul ocazional este un fenomen banal. Se vorbește despre boala de reflux gastroesofagian (BRGE) atunci când episoadele sunt frecvente, afectează calitatea vieții sau produc leziuni ale esofagului. Netratată corespunzător, boala poate duce în timp la inflamația esofagului, la îngustarea acestuia sau la modificări ale mucoasei care necesită supraveghere endoscopică periodică.
Hernia hiatală și legătura cu refluxul
Diafragma, mușchiul care separă toracele de abdomen, are un orificiu prin care esofagul coboară spre stomac. Hernia hiatală apare atunci când o parte a stomacului alunecă prin acest orificiu, din abdomen în torace. Consecința directă este slăbirea barierei antireflux, iar refluxul acid este favorizat.
Cele două probleme merg deseori împreună, deși nu orice pacient cu hernie hiatală are simptome și nu orice reflux este cauzat de o hernie. Cei interesați de reflux gastroesofagian și hernie hiatală găsesc pe site-ul medicului un articol dedicat, cu descrierea simptomelor și a opțiunilor de tratament. Herniile hiatale mari pot produce, pe lângă reflux, presiune în piept, sațietate precoce, dificultăți la înghițire sau anemie prin mici sângerări repetate.
Pagina dedicată herniei hiatale mai amintește o formă mai rară, hernia paraesofagiană voluminoasă, care prezintă risc de încarcerare, motiv pentru care operația este indicată în acest caz. Hernia hiatală este tratată în aceeași categorie de afecțiuni ale peretelui abdominal, alături de herniile obișnuite.
Simptomele frecvente
- arsuri în capul pieptului, mai ales după mese, la aplecare sau în poziție culcată;
- regurgitații acide, adică senzația că lichidul acru sau amar urcă spre gât;
- durere sau presiune în piept, după excluderea unei cauze cardiace;
- tuse seacă persistentă, răgușeală sau nevoia de a „curăța” vocea;
- senzație de nod în gât sau jenă la înghițire;
- simptome care se accentuează noaptea și tulbură somnul.
Unele dintre aceste manifestări pot induce în eroare. Tusea seacă și răgușeala, de exemplu, sunt asociate uneori cu refluxul, iar durerea sau presiunea din piept cer mai întâi excluderea unei cauze cardiace. Din acest motiv, evaluarea nu se bazează doar pe simptome, ci pe o discuție cu medicul și pe investigațiile recomandate de acesta.
Tratamentul conservator, etapa de început
Tratamentul de început rămâne cel conservator. El combină schimbările de stil de viață, precum scăderea în greutate, mesele mai mici, evitarea meselor târzii, ridicarea capului patului și renunțarea la fumat, cu medicamente care reduc aciditatea gastrică. Potrivit materialelor medicului, mulți pacienți se controlează bine astfel, iar operația nu este necesară.
Când se discută operația
Opțiunea chirurgicală intră în discuție în anumite situații: simptomele persistă sau revin deși tratamentul medicamentos este corect condus, pacientul depinde de medicamente pe termen nelimitat și dorește o soluție de durată, predomină regurgitațiile de volum, pe care antiacidele nu le pot opri, există o hernie hiatală voluminoasă, cu simptome mecanice, sau au apărut complicații ale bolii.
Înaintea oricărei decizii sunt necesare investigații care confirmă diagnosticul și măsoară severitatea refluxului, de regulă o endoscopie digestivă, la care medicul poate adăuga alte explorări. Decizia de a opera se ia individual, cântărind beneficiile și riscurile pentru fiecare pacient, iar pagina pe care Florin Graur o dedică herniei hiatale precizează că operația este indicată când simptomele nu sunt controlate de medicație, când apar complicații precum esofagita severă, anemia sau stenoza ori în cazul herniilor paraesofagiene voluminoase, cu risc de încarcerare.
În ce constă operația antireflux
Dr. Florin Graur efectuează cura herniei hiatale pe cale laparoscopică, iar intervenția descrisă în materiale este fundoplicatura, realizată prin câteva incizii mici. Chirurgul readuce stomacul în abdomen, recalibrează orificiul diafragmatic prin care trecuse hernia și construiește, din partea de sus a stomacului, un manșon în jurul esofagului. Manșonul reface mecanismul de supapă și împiedică urcarea conținutului acid.
Fiind o operație minim-invazivă, ea se asociază cu avantajele chirurgiei laparoscopice: durere postoperatorie redusă, spitalizare scurtă și cicatrici discrete. După intervenție, alimentația se reia treptat, cu o perioadă de adaptare în care se recomandă mese mici și alimente moi, conform indicațiilor echipei medicale. Evaluarea preoperatorie include, la nevoie, investigații suplimentare, iar tehnica și momentul se stabilesc de către medic.
Recuperarea urmează traseul general al chirurgiei minim-invazive: mobilizare precoce, adesea chiar în ziua operației, alimentație reluată etapizat, evitarea eforturilor intense și a ridicării de greutăți în perioada indicată de medic și controale postoperatorii, dintre care o parte pot avea loc online. Durata exactă depinde de pacient și de felul în care evoluează, motiv pentru care recomandările primite la externare au prioritate față de orice ghid general.
Un domeniu înrudit: chirurgia colorectală
Practica medicului se extinde dincolo de stomac, spre colon și rect, în domeniul descris pe site drept chirurgie colorectală minim-invazivă, care cuprinde, printre altele, diverticulita, bolile inflamatorii intestinale și cancerul colorectal.
Semne care nu se amână
Nu orice arsură ocazională cere un consult chirurgical. Evaluarea medicală este însă recomandată în câteva situații: simptome de reflux prezente de mai mulți ani sau care revin imediat după oprirea medicației, nevoia de a crește constant dozele, dificultatea la înghițire, scăderea neintenționată în greutate sau anemia. Vărsăturile cu sânge și scaunele negre indică o sângerare digestivă și impun prezentarea de urgență la spital.
Florin Graur reamintește că informațiile au rol educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru pacienții cărora li s-a recomandat deja o operație antireflux, o a doua opinie, bazată pe documentele existente, poate fi obținută inclusiv online.
