Poză de ClickerHappy pe Pexels.com
Două soluții pentru pardoseală pot avea în fișa tehnică valori impresionante și, totuși, să nu poată fi comparate direct.
Una poate declara o reducere a zgomotului de impact de 18 dB. Alta poate afișa o valoare mai mare, măsurată însă într-un ansamblu cu placă de beton groasă, plafon suspendat și alte straturi care contribuie la rezultatul final. Dacă scoți cifra din configurația în care a fost testată, comparația devine înșelătoare.
Pentru un proiect profesional, performanța acustică nu trebuie citită doar prin întrebarea „câți decibeli reduce materialul?”. Mai întâi trebuie verificat ce indicator este declarat, prin ce metodă a fost determinat și pe ce alcătuire a fost testat sistemul. Abia apoi două soluții pot fi puse corect una lângă alta.
L'n,w și ΔLw nu spun același lucru
În documentațiile pentru pardoseli pot apărea mai multe simboluri, iar diferența dintre ele este importantă.
L'n,w este un indicator utilizat pentru nivelul normalizat al zgomotului de impact al unui ansamblu de planșeu și pardoseală în condiții de clădire. În acest caz, o valoare mai mică indică o performanță mai bună, deoarece în spațiul receptor ajunge mai puțin zgomot.
ΔLw descrie altceva: îmbunătățirea izolării la zgomot de impact produsă de o pardoseală sau de un strat aplicat peste un planșeu de referință. Aici, o valoare mai mare reprezintă o reducere mai importantă.
ISO 717-2:2020 definește tocmai acești indicatori utilizați pentru evaluarea izolării la zgomot de impact și pentru reducerea produsă de finisaje și pardoseli flotante. (ISO, [ISO 717-2:2020 – Impact sound insulation], 2020)
Normativul românesc C 125-2013 utilizează la rândul său indicele L'n,w pentru verificarea cerințelor privind zgomotul de impact și ΔLw pentru îmbunătățirea adusă de sistemul pardoselii. (Normativ C 125-2013, 2013)
Asta înseamnă că simpla comparație dintre două numere urmate de „dB” nu este suficientă. Mai întâi trebuie să afli ce măsoară fiecare.
„Reducere cu 20 dB” trebuie să vină împreună cu metoda de testare
O valoare ΔLw nu apare dintr-o estimare. Ea este determinată prin măsurători standardizate, iar ISO 10140-3 stabilește metodele de laborator pentru măsurarea izolării la zgomot de impact a ansamblurilor de pardoseală.
Testul este realizat într-o instalație controlată, unde transmisia prin căi laterale este limitată. Standardul precizează chiar că rezultatele de laborator nu trebuie transferate direct unei situații reale fără să se țină cont de factori precum condițiile de margine și transmiterea laterală. (ISO, [ISO 10140-3:2021 – Measurement of impact sound insulation], 2021)
Pentru proiectant, consecința este simplă.
Când o fișă spune „ΔLw = 20 dB”, merită verificat:
- conform cărui standard a fost făcut testul;
- pe ce tip de planșeu de referință;
- ce finisaj a fost folosit;
- ce grosime avea soluția testată;
- dacă valoarea privește materialul sau întreaga alcătuire.
Fără aceste informații, numărul este incomplet.
O valoare obținută pe beton nu se transferă automat pe un planșeu ușor
Tipul planșeului are o importanță majoră.
ISO 717-2 face chiar diferența între evaluarea produselor montate pe planșee masive și cea pentru pardoseli ușoare. Valoarea ΔLw măsurată pe un planșeu greu de referință este destinată utilizării cu tipuri similare de planșee masive; standardul prevede indicatori separați pentru pardoselile ușoare.
Așadar, un rezultat foarte bun obținut pe beton nu poate fi presupus automat pentru o structură ușoară. Confuzia apare frecvent și în proiectele reale.
u/MisCelineous descria pe r/Acoustics exact această situație: producătorul pardoselii pe care o cumpărase prezentase rezultate obținute pe o placă de beton de aproximativ 200 mm, cu plafon suspendat, în timp ce clădirea în care urma să fie montat produsul avea o placă de aproximativ 150 mm și o altă configurație a plafonului. Întrebarea sa era dacă rezultatele din test mai pot demonstra conformitatea în situația reală. (u/MisCelineous, Reddit, [Recommended flooring underlay products available for best acoustic / sound proofing results?], 2024)
Este un exemplu bun despre motivul pentru care cifra nu poate fi desprinsă de sistemul testat.
Nu aduni pur și simplu performanțele a două materiale
O altă eroare apare atunci când fiecare produs din sistem are propria valoare și se presupune că cifrele pot fi adunate.
Un strat suport are o anumită performanță. Finisajul are alta. Pare logic ca rezultatul sistemului să fie suma lor. Acustica nu funcționează astfel.
Într-o discuție pe r/Acoustics, u/theplushpairing întreba exact ce se întâmplă dacă un strat din cauciuc cu o anumită clasificare este combinat cu o pardoseală care are o altă valoare declarată. Un participant cu experiență în domeniu, u/Spfoamer, a punctat problema esențială: valorile prezentate erau asociate unor ansambluri complete, nu materialelor individuale, iar performanțele celor două nu puteau fi însumate pentru a obține automat rezultatul final. (u/Spfoamer, Reddit, [What happens when you layer two pads with different STC ratings?], 2021)
Același principiu este util în specificațiile B2B. Dacă un proiect combină finisaj, underlay, șapă și planșeu, performanța trebuie verificată pentru configurația relevantă, nu calculată prin adunarea valorilor comerciale ale componentelor.
Condițiile de testare trebuie citite până la capăt
Fișa tehnică scurtă arată deseori doar rezultatul. Raportul complet spune cum a fost obținut.
Această diferență este importantă mai ales când două produse par foarte apropiate ca preț, grosime și destinație, dar afișează rezultate acustice mult diferite.
Pe r/Flooring, u/ClarenceWagner atrăgea atenția asupra exact acestei probleme: înainte de compararea a două materiale suport, trebuie citite documentele de testare pentru a vedea configurația utilizată, deoarece producătorii nu raportează întotdeauna rezultate obținute în condiții identice. În opinia lui, alcătuirea suportului poate avea un efect major asupra rezultatului declarat. (u/ClarenceWagner, Reddit, [Underlay and soundproofing], 2025)
Experiența este din altă piață și folosește inclusiv indicatori americani, dar problema de fond este universală.
Două teste diferite nu devin comparabile doar fiindcă rezultatele sunt exprimate în decibeli.
În România, cerința proiectului rămâne reperul
C 125-2013 nu cere alegerea materialului cu cel mai mare număr din catalog. Normativul stabilește performanțe acustice pentru elementele de construcție și tratează zgomotul de impact la nivelul ansamblului format din planșeu și pardoseală.
Documentul arată că indicele efectiv poate fi determinat prin măsurători sau calcul și utilizează separat performanța planșeului brut și îmbunătățirea ΔLw adusă de pardoseală.
În anexele sale apar chiar valori orientative diferite pentru diverse soluții: pardoseli dure, covoare PVC, mochete sau configurații cu straturi elastice.
Acest lucru nu înseamnă că tabelele din normativ înlocuiesc fișele actuale ale produselor sau documentația proiectului.
Înseamnă că alegerea trebuie făcută pornind de la performanța necesară a ansamblului, nu de la o promisiune comercială izolată.
Ce trebuie cerut într-o ofertă pentru o pardoseală acustică
Pentru achiziție B2B, formula „pardoseală acustică de 20 dB” este prea puțin. O specificație mai bună leagă performanța de configurația în care trebuie obținută.
Înainte de compararea ofertelor, proiectantul sau managerul de proiect ar trebui să poată identifica măcar următoarele informații:
- indicatorul acustic cerut și standardul după care este evaluat;
- tipul planșeului pe care va fi montată soluția;
- alcătuirea completă pentru care producătorul declară performanța;
- finisajul și stratul suport prevăzute;
- grosimea totală disponibilă;
- nivelul de trafic și celelalte cerințe funcționale ale spațiului;
- documentația de încercare sau clasificare relevantă.
Această abordare permite compararea unor sisteme care răspund aceleiași probleme.
Altfel, o ofertă poate părea mai performantă doar pentru că cifra afișată provine dintr-un test mai favorabil.
PVC-ul acustic sau linoleumul trebuie evaluate tot ca parte a pardoselii
Un finisaj cu suport acustic integrat poate contribui la reducerea zgomotului de impact și poate fi foarte potrivit pentru anumite proiecte. Alegerea lui trebuie însă corelată cu planșeul, suportul și performanța totală urmărită. În alte proiecte poate fi necesară o configurație cu mai multe straturi.
De exemplu, pe menatwork.ro găsești soluții pentru izolarea fonică a pardoselii, iar alegerea acestora trebuie făcută în funcție de cerințele proiectului, alcătuirea pardoselii și performanța acustică urmărită.
Avantajul unei abordări orientate spre sistem este tocmai posibilitatea de a porni de la cerința proiectului și de a stabili apoi combinația dintre strat suport, soluție acustică și finisaj.
Laboratorul și clădirea construită sunt două etape diferite
Un raport de laborator este baza obiectivă pentru compararea performanțelor. Dar ISO 10140-3 atrage explicit atenția că rezultatul obținut în laborator nu reprezintă automat valoarea care va fi măsurată într-o clădire finalizată.
În teren intervin conexiunile cu structura, geometria clădirii, execuția și căile laterale de transmitere.
Din acest motiv, pentru proiectele în care performanța acustică este critică, poate fi justificată inclusiv verificarea „in situ” după execuție, conform metodelor prevăzute de standardele aplicabile și de documentația proiectului.
Testul nu trebuie privit doar ca un control final. Poate confirma dacă soluția proiectată, produsele furnizate și montajul au produs împreună rezultatul urmărit.
O cifră mai mare nu este suficientă pentru o ofertă mai bună
Performanța acustică poate fi cuantificată, iar aceasta este un avantaj: soluțiile nu trebuie alese doar după impresii sau după denumiri comerciale.
Dar tocmai pentru că există cifre, ele trebuie citite corect. 18 dB ΔLw și 18 dB dintr-un alt indicator nu sunt automat același lucru.
Un rezultat de laborator pe o placă masivă nu descrie obligatoriu un planșeu ușor. Două valori ale componentelor nu pot fi pur și simplu adunate.
Iar performanța întregii clădiri nu este garantată doar de rezultatul foarte bun al unui produs într-un stand de testare.
Pentru arhitecți, dezvoltatori și manageri de proiect, criteriul corect nu este „care produs afișează cea mai mare cifră?”. Este: care sistem are documentația potrivită pentru configurația și performanța cerute în proiect?
Surse și experiențe din comunitate:
- Reddit – u/MisCelineous – Recommended flooring underlay products available for best acoustic / sound proofing results? – 2024
https://www.reddit.com/r/Acoustics/comments/1dvtfgt/recommended_flooring_underlay_products_available/ - Reddit – u/Spfoamer – What happens when you layer two pads with different STC ratings? – 2021
https://www.reddit.com/r/Acoustics/comments/r9a0rg/what_happens_when_you_layer_two_pads_with/ - Reddit – u/ClarenceWagner – Underlay and soundproofing – 2025
https://www.reddit.com/r/Flooring/comments/1jjtisf/underlay_and_soundproofing/
Referințe:
- Portal Legislativ – Ordinul nr. 3384/2013 pentru aprobarea Normativului privind acustica în construcții și zone urbane, indicativ C 125-2013 – 2013
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/153886 - ISO – ISO 10140-3:2021, Acoustics — Laboratory measurement of sound insulation of building elements – Part 3: Measurement of impact sound insulation – 2021
https://www.iso.org/standard/79483.html - ISO – ISO 717-2:2020, Acoustics — Rating of sound insulation in buildings and of building elements – Part 2: Impact sound insulation – 2020, reconfirmat în 2026
https://www.iso.org/standard/69867.html
