Cine mai știe, oare?! se povestește că… cea dintâi petrecere de Revelion din România a fost organizată la finele anului 1903, în Ploiești, de către prefectul Luca Elefterescu.
Lesne de înțeles, locul în care s-a desfășurat distinsul eveniment a fost Casa Luca Elefterescu…, una dintre clădirile de poveste ale Ploieștilor, cea acre acum găzduiește celebrul Muzeual Ceasului.
Se pare că prefectul vrut înadins să confere o aură specială teceri dintre ani după moda deja înstăpânită la acea vreme în occident și…, cât ai zice… 3-ori 4 a organizat Revelionul, la pragul anilor 1903-1904.
Amintirile despre evenimentul cea făcut furori în epocă au fost descoperite și puse la păstrare de reputatul profesor de istorie Paul D. Popescu, acesta inspirându-se din ceea ce i-a povestit chiar bunicul său, respectabil cofetar la începutul anilor 1900.
*
„În ziua de 27 decembrie 1903, bunicul meu s-a pomenit acasă cu Iancu, omul de încredere al lui Luca Elefterescu. – Dom’ Miai, vrea dom’ dipotat ca vineri să te înfăţişezi la dânsul cu tot ce-ţi trebuie… – Da, ce – se miră cofetarul – doar nu-l cheamă Vasile ? – Nu-l cheamă, da se face foc dacă nu te duci. Are un chef mare, de Anul Nou… Îi zice petrecerea de bulion, moda franţuzească“ (Paul D. Popescu)
Se povesteste ca 26 de persoane au participat, cei mai cei din Ploiesti, iar petrecerea a tinut pana dimineata. Mancare aleasa, bucatarie frantuzeasca, si muzica clasica.
Am zice… „poveste cu A FOST ODATĂ”… dar,uite, astfel de întâmplări, cu parfum de epocă și… pagini de istorie NU TREBUIE UITATE. Ba… dimpotrivă! Mai cu seamă că, la o adică, ne pot fi și lecții. De „ștaif”, de… amiciție, de istorie și chiar pentru felul în care alegem să petrecem…
„Revelion” a pătruns în vocabularul românesc în secolul XIX lea, la început în mediul boieresc.
***Ce-ar mai fi de știut?
Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, la iniţiativa Papei Inocenţiu al XII-lea. Înainte de aceasta data, Crăciunul avea rolul începutului de an nou.
În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – noaptea de Revelion din termenul francez Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „trezire”, revenire la viaţă.
Iată, însă, de când au început diferite ţări şi oraşe să adopte tradiţia Anlui Nou, în unele locuri evenimentul luând-o înaintea deciziei Papei Inocenţiu:
Veneţia 1522
Suedia 1529
Spania, Portugalia, Polonia 1556
Prusia, Danemarca si Norvegia 1559
Franţa 1564
Ţările de Jos 1576
Lorena 1579
Provinciile Unite 1583
Scoţia 1600
Rusia 1700
Toscana 1721
Regatul Marii Britanii, Regatul Irlandei si Imperiul Britanic, (exceptând Scoţia) 1752
Thailanda 1941
În Tibet, Anul Nou („Losar”) se sărbătoreşte la sfârşitul lui ianuarie sau începutul lui februarie, când este luna nouă. Ultimele două zile ale vechiului an, denumite Gutor, sunt consacrate pregătirilor pentru noul an. Prima zi din Gutor este folosită pentru curăţarea casei, în special a bucătăriei, cea mai importanta încăpere. De asemenea, hornul este curăţat de funingine. A doua zi de Gutor se practica ceremonii religioase. De asemenea, tot acum se fac cadouri în familie.
La babilonieni, spre exemplu, anul începea la prima lună nouă de după echinocţiul de primăvară şi petrecerile ţineau… 12 zile! Fiecare zi, însă, avea o semnificaţie aparte.
Romanii, în schimb, sărbătoreau începutul anului în luna martie. Dar cum pe parcursul timpului au apărut nesincronizări cu mersul soarelui, în anul 153 î.Ch. senatorii romani se adună, dezbat şi hotărăsc ca 1 ianuarie să marcheze începutul noului an.
Iulius Caesar, ceva mai târziu, încearcă şi el o corecţie, dar 1 ianuarie rămâne ziua de început a anului. Această hotărâre va dura până în anul 567 d.Ch., când Sinodul de la Tour a stabilit ziua de 1 ianuarie. Se va reveni abia atunci când biserica „a considerat multă vreme Anul Nou drept o sărbătoare a circumciziunii, celebrarea zilei de 1 ianuarie”.
***Luca Elefterescu (n. 1853 București – d. octombrie 1925, București) a fost un magistrat, om politic, președintele conservatorilor prahoveni, prefect de Prahova și deputat (sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX).
De profesie jurist, se stabilește în Ploiești, în anul 1881 prin numirea sa ca judecător, ulterior prim-procuror al Tribunalului Prahova. A fost membru marcant al Partidului Conservator, ocupând în anul 1907 funcția de șef al organizației județene Prahova. Luca Elefterescu a deținut funcția de prefect al județului Prahova în patru mandate, între anii: 1893-1895, 1900-1901, 1904-1907, 1910-1914, desfășurând o bogată activitate edilitară și economică. A fost unul dintre cei mai importanți petroliști din România ocupând funcția de vice-președinte al Asociației exportatorilor de petrol din România. Biografii săi îl prezintă ca un cunoscut meloman, o persoană jovială și agreabilă, în casa lui având loc prima petrecere de revelion din orașul Ploiești, în decembrie 1903. A avut 2 fete și un băiat.
foto: YouTube
Articolul Revelionul, din Venetia la 1522, la… Ploiesti, in 1903/1904 a aparut prima data pe Prahova Business – Despre afaceri. Zi de zi – Primul cotidian online de afaceri din Prahova.
Source link
