Multe femei care au implanturi mamare se întreabă, la un moment dat, dacă aceste proteze vor complica screeningul pentru cancer de sân. E o grijă legitimă și, sincer, destul de răspândită. Când vine momentul să programezi prima mamografie după ce ai pus implanturi, sau chiar înainte să te decizi pentru operație, întrebarea asta poate deveni o preocupare reală.
Răspunsul scurt este că da, implanturile pot afecta într-o oarecare măsură rezultatele mamografiei, dar asta nu înseamnă că detectarea cancerului devine imposibilă sau că trebuie să renunți la screening. Hai să vedem însă în detaliu ce înseamnă asta și cum se pot depăși provocările.
Ce se întâmplă exact când faci o mamografie cu implanturi
Mamografia funcționează prin comprimarea sânului între două plăci și realizarea unor imagini cu raze X care arată țesutul mamar. Problema e că implanturile mamare, fie că sunt cu silicon sau cu soluție salină, sunt opace la razele X.
Practic, ele apar ca niște zone albe, dense, pe imaginile mamografice, și pot ascunde porțiuni din țesutul mamar care se află în spatele lor sau în jurul lor. E ca și cum ai încerca să privești printr-o fereastră acoperită parțial cu hârtie de calc… nu prea vezi ce e în spate.
Asta nu înseamnă că medicul radiolog rămâne cu mâinile legate. Tehnicile s-au rafinat de-a lungul anilor, și există metode speciale pentru a obține imagini cât mai clare chiar și atunci când sunt implanturi prezente.
Totuși, trebuie să recunoaștem că vizibilitatea țesutului mamar poate fi redusă, uneori cu 20-30%, alteori chiar mai mult, în funcție de tipul implantului, de poziționarea lui și de cât țesut propriu mai ai.
Tipul și poziția implantului contează enorm
Nu toate implanturile afectează mamografia în același fel. Dacă proteza a fost plasată sub mușchiul pectoral, deci subpectoral sau submuscular cum i se mai spune, șansele sunt ca o porțiune mai mare din țesutul mamar să rămână vizibilă.
Asta pentru că implantul e mai departe de țesutul glandular propriu-zis. Femeile care au ales această variantă au, în general, mamografii mai ușor de interpretat.
Pe de altă parte, dacă implantul e plasat subglandular, adică direct sub țesutul mamar dar deasupra mușchiului, acoperirea poate fi mai mare. Mai mult țesut rămâne ascuns în spatele protezei, ceea ce face treaba radiologului puțin mai complicată. Nu e imposibil de lucrat, dar cere mai multă atenție și, uneori, imagini suplimentare.
Apoi mai e și forma și mărimea implantului. Unul foarte mare va ascunde, evident, mai mult țesut decât unul mic. La fel, implanturile texturate sau cele cu formă anatomică pot crea umbre sau distorsiuni diferite față de cele rotunde și netede. Fiecare caz e unic, și de aceea e important ca radiologul să știe exact ce tip de implant ai.
Manevra Eklund, salvarea din umbră
În anii 1980, un chirurg american pe nume Miller Eklund a dezvoltat o tehnică care a schimbat radical modul în care se fac mamografiile la femeile cu implanturi. Manevra, numită după el, presupune împingerea implantului cât mai mult spre peretele toracic, în timp ce țesutul mamar propriu e tras înainte și comprimat.
Practic, se încearcă separarea fizică, cât de cât, a protezei de țesutul care trebuie examinat.
Procedura necesită mai multe imagini decât la o mamografie standard. În loc de patru imagini clasice, două pentru fiecare sân din unghiuri diferite, se adaugă alte patru imagini folosind manevra Eklund.
Asta înseamnă opt imagini în total. Da, durează mai mult, și da, poate fi puțin mai inconfortabil, dar rezultatul e că se vede mult mai mult țesut mamar. Studiile arată că tehnica Eklund poate îmbunătăți vizibilitatea țesutului destul de semnificativ, chiar și în cazuri complicate.
Însă manevra asta nu e posibilă întotdeauna. Dacă ai capsulă contractilă severă, o complicație în care țesutul cicatricial din jurul implantului se strânge și îl face rigid, implantul nu se mai poate împinge ușor, iar manevra devine dificilă sau chiar imposibilă. La fel, dacă implanturile sunt foarte mari sau foarte vechi și s-au integrat strâns în țesuturi, flexibilitatea necesară pentru tehnică poate lipsi.
Riscul de ruptură în timpul mamografiei
Una dintre temerile pe care le au multe femei cu implanturi e că presiunea exercitată în timpul mamografiei ar putea sparge proteza. E o grijă înțeleasă, mai ales că sânul e comprimat destul de tare între acele plăci. Însă vestea bună e că riscul real de ruptură cauzat de mamografie e extrem de mic, aproape neglijabil.
Implanturile moderne sunt făcute din materiale destul de rezistente. Silicon coeziv sau soluție salină în carcase robuste. Studiile clinice nu au arătat o creștere semnificativă a ratei de rupturi după mamografii. Sigur, dacă un implant era deja slăbit, avea fisuri microscopice sau era la capătul duratei de viață, e posibil ca presiunea să fie picătura care umple paharul, dar asta ar fi oricum un incident pe cale să se întâmple.
Tehnicianul sau medicul care efectuează mamografia știe că lucrează cu implanturi și aplică presiunea gradual și controlat. Nu e o apăsare bruscă, ci o compresie progresivă până la nivelul necesar pentru imagini clare. Dacă simți durere acută sau disconfort anormal, trebuie să spui imediat, pentru că e posibil să fie nevoie de ajustări.
Când mamografia clasică nu e suficientă
Uneori, chiar și cu manevra Eklund și toate precauțiile, mamografia nu oferă o imagine suficient de clară. În aceste situații, medicul poate recomanda investigații suplimentare.
Ecografia mamară e o opțiune foarte bună, pentru că nu e afectată de prezența implanturilor în același fel. Ultrasunetele trec prin silicon și oferă informații despre structura țesuturilor moi, pot identifica noduli sau chisturi pe care mamografia i-ar fi ratat.
Rezonanța magnetică mamară (RMN) e considerată de multe ori cea mai sensibilă metodă de screening pentru femeile cu implanturi. Ea poate detecta leziuni mici pe care nici mamografia, nici ecografia nu le-ar vedea. Dezavantajul e că e mai scumpă și nu e disponibilă peste tot. Dar pentru femeile cu risc crescut de cancer de sân sau când există suspiciuni, RMN-ul devine o unealtă prețioasă.
Există și o tehnică numită Mamografie 2D MedImages, care folosește tehnologie digitală pentru a captura imagini mai detaliate și care poate fi mai eficientă în cazul femeilor cu densitate mamară crescută sau cu implanturi. Calitatea imaginii digitale și posibilitatea de a prelucra imaginile electronic permit radiologului să vadă mai bine contrastele subtile în țesut.
Tomosinteza, sau mamografia 3D cum i se mai spune, e o altă inovație care ajută. În loc de o singură imagine plată, se fac mai multe secțiuni subțiri ale sânului din unghiuri diferite, care apoi sunt recompuse într-o imagine tridimensională. Asta reduce suprapunerea țesuturilor și îmbunătățește detectarea anomaliilor. Pentru femei cu implanturi, tomosinteza poate face diferența dintre o imagine neclară și una diagnostică.
Pregătirea pentru mamografie când ai implanturi
Dacă ai implanturi și urmează să faci o mamografie, primul lucru important e să anunți din timp la programare. Centrul de imagistică trebuie să știe pentru a aloca timp suplimentar pentru examinare și pentru a se asigura că tehnicianul care te va examina e familiarizat cu tehnicile speciale necesare.
În ziua examinării, e util să știi exact ce tip de implanturi ai, mărimea, forma, producătorul și dacă sunt plasate subpectoral sau subglandular. Dacă ai un card de la chirurgul care ți-a pus implanturile sau o fișă medicală cu aceste detalii, ia-o cu tine. Informațiile astea îl ajută pe radiolog să adapteze tehnica și să interpreteze corect imaginile.
Încearcă să programezi mamografia în prima parte a ciclului menstrual, când sânii sunt mai puțin sensibili. Cu implanturi, sânii pot fi oricum mai sensibili la presiune, așa că orice reduce disconfortul e bine venit. Evită să folosești deodorante, pudră sau loțiuni pe zona bustului și a axilelor în ziua examinării, pentru că pot apărea ca pete pe imaginile cu raze X și pot crea confuzii.
În timpul procedurii, comunică deschis. Dacă presiunea e prea mare sau simți că ceva nu e în regulă, spune imediat. Tehnicianul poate ajusta poziția sau presiunea. Nu trebuie să înduri durere pentru a obține o imagine bună, există întotdeauna modalități de a găsi un echilibru între confort și calitatea diagnostică.
Limitările reale și ce trebuie să știi
Trebuie să fim realiști și să recunoaștem că, chiar și cu toate tehnicile avansate, implanturile pot reduce sensibilitatea mamografiei. Studiile arată că rata de detectare a cancerului de sân la femeile cu implanturi poate fi cu 10-15% mai mică decât la cele fără proteze. Asta nu înseamnă că e imposibil să detectezi cancerul, ci că trebuie să fii mai atentă și să combini metodele de screening.
De aceea e atât de important să nu te bazezi doar pe mamografie. Autoexaminarea lunară a sânilor rămâne esențială, chiar dacă ai implanturi. De fapt, cu implanturi e posibil să simți mai ușor nodulii, pentru că proteza împinge țesutul mamar spre exterior, făcându-l mai accesibil palpării. Dacă simți ceva neobișnuit, o masă, o schimbare în forma sânului sau o scurgere din mamelon, mergi la medic chiar dacă ultima mamografie a fost recentă și normală.
Examinările clinice regulate, făcute de un medic specialist, sunt la fel de importante. Un sân cu implant se simte diferit, și un medic cu experiență știe cum să diferențieze țesutul normal de cel suspect chiar și în prezența protezelor. Combinația dintre mamografie, examen clinic și autoexaminare oferă cel mai bun nivel de protecție.
Implanturile și cancerul de sân: ce spune cercetarea
O întrebare care apare des e dacă implanturile mamare cresc riscul de cancer de sân. Răspunsul, bazat pe zeci de studii, e nu. Nu există dovezi că implanturile cu silicon sau soluție salină ar crește incidența cancerului de sân. Femeile cu implanturi au același risc de bază ca cele fără, în funcție de factorii lor genetici, istoricul familial, vârsta și stilul de viață.
Există însă o afecțiune rară numită limfom anaplazic cu celule mari asociat cu implanturile mamare, cunoscut sub acronimul BIA-ALCL, care a fost raportată la câteva sute de cazuri la nivel mondial din milioanele de femei cu implanturi. E un tip de cancer al sistemului imunitar, nu al țesutului mamar, și pare să fie asociat mai ales cu implanturile texturate.
Riscul e extrem de mic, dar există, și de aceea e important să urmărești orice simptom neobișnuit precum umflarea sânului, acumularea de lichid sau durere persistentă la luni sau ani după operație.
Studiile pe termen lung arată că femeile cu implanturi care fac screening regulat au aceeași rată de supraviețuire în cazul cancerului de sân ca și cele fără implanturi. Cheia e detectarea precoce, iar pentru asta e nevoie de vigilență și de folosirea tuturor instrumentelor disponibile.
Alternativele și viitorul screeningului
Pe măsură ce tehnologia avansează, apar din ce în ce mai multe metode care pot completa sau chiar înlocui mamografia clasică în anumite situații. Elastografia, de exemplu, e o tehnică care măsoară rigiditatea țesuturilor și poate identifica zone suspecte. Termografia, deși controversată și nu întotdeauna precisă, se studiază ca metodă adjuvantă. Testele genetice și biomarkerii din sânge încep să joace un rol în evaluarea riscului.
Pentru femeile cu implanturi, combinarea inteligentă a metodelor e viitorul. Poate că vei face mamografie la fiecare doi ani, ecografie anual și RMN la câțiva ani, în funcție de profilul tău de risc. Medicul tău va putea personaliza screeningul în funcție de vârstă, istoricul familial, tipul de implanturi și alte caracteristici individuale.
Important e să nu te simți descurajată sau să eviți screeningul din cauza implanturilor. Da, complică puțin lucrurile, dar nu fac imposibilă detectarea cancerului. Cu tehnici adecvate, comunicare bună cu echipa medicală și vigilență personală, poți avea implanturi și un screening eficient pentru cancer de sân. Milioane de femei o fac cu succes în fiecare an.
Ce ar trebui să reții
Implanturile mamare afectează într-adevăr mamografia, reducând vizibilitatea unei părți din țesutul mamar. Însă prin tehnici speciale precum manevra Eklund, imagini suplimentare și combinarea cu alte metode de investigație, riscul de a rata o leziune importantă poate fi minimizat considerabil. Riscul de ruptură a implantului în timpul mamografiei e foarte mic, iar implanturile în sine nu cresc riscul de cancer de sân.
Dacă ai sau te gândești să pui implanturi, discută cu chirurgul despre plasarea lor în așa fel încât să interfereze cât mai puțin cu screeningul. Informează întotdeauna echipa de radiologie că ai implanturi și asigură-te că centrul la care mergi are experiență cu astfel de cazuri. Nu neglija celelalte metode de supraveghere, autoexaminarea și consulturile regulate.
În final, implanturile nu trebuie să fie un obstacol în calea sănătății tale. Cu puțină atenție suplimentară și folosirea corespunzătoare a tehnologiei medicale disponibile, poți avea liniștea sufletească că sănătatea sânilor tăi e monitorizată adecvat. Și asta, la urma urmei, contează cel mai mult.
