Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției tematice „Iarmaroc și negoț din Bucureștii de odinioară”, care va avea loc vineri, 25 aprilie 2025, la ora 17.00, la Palatul Șuțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2).
Expoziția se va putea vizita până la data de 26 octombrie 2025.
Program de vizitare: miercuri-duminică, 10.00-18.00 (casa de bilete se închide la 17.30)
Despre expoziția „Iarmaroc și negoț din Bucureștii de odinioară”
Târgurile care se organizau în București, și nu numai, erau singura modalitate de a ieși din colectivitate, de a întâlni oamenii din diverse zone ale țării, de a reuni structuri sociale și etnii diferite, înlesnind și favorizând, atât un schimb economic, cât și un schimb de informații meșteșugărești care se transmiteau direct. „Târgul Moșilor” din București a luat naștere din suprapunerea „Târgului de Afară” (atestat din secolul al XVII-lea la marginea de est a orașului), care se numea așa pentru a se diferenția de vechiul „Târg Dinlăuntru” aflat în apropierea Curții Domnești, astfel devenind un centru comercial activ și bogat, cu o funcție comercială, productivă și locativă.
În cadrul acestuia se găseau mărfuri de diferite facturi (de la broderii și mătăsuri scumpe la mirodenii și parfumuri orientale), marcând și locul de pomenire a morților, consacrat de presupusele slujbe ținute de Matei Basarab (1632-1654) în memoria soldaților căzuți în lupta din anul 1632. Din cauza molimelor și a evenimentelor istorice, acest târg s-a ținut intermitent până în secolul al XIX-lea. De asemenea, terenul pe care s-a desfășurat ,,Târgul de Afară” a fost extins într-un mod constant și mutat mereu mai spre răsărit, odată cu dezvoltarea Capitalei.
La sfârșitul veacului al XIX-lea, târgul se ținea la bariera Moșilor. Organizat multă vreme rudimentar, târgul dobândește la începutul secolului XX aspectul unor semicercuri care conduceau la standul destinat Familiei Regale, cu ocazia vizitei din joia Moșilor, acesta fiind momentul culminant al evenimentului. Apoi, de jur împrejur se întindeau mărfurile nenumăraților meșteșugari veniți din toate zonele etnografice de pe cuprinsul țării: lingurari, dogari, olari, fierari, etc. În perioada interbelică, târgul se transformă într-o expoziție anuală a meșteșugarilor și a micilor industriași.
De asemenea, în urbea bucureșteană au existat mai multe piețe care s-au numit inițial ,,târguri”, precum ,,Târgul de Sus”, ,,Târgul de Jos”, ,,Târgul de Afară” sau ,,Târgul Cucului”, în timp ce spațiul destinat comerțului cu animale era cunoscut sub numele de ,,obor”. Cuvântul ,,piață”, de origine italiană (,,piazza”), s-a folosit de la începutul secolului al XIX-lea, iar dispozițiile edilitare cuprinse în Regulamentul Organic prevedeau înființarea unor piețe situate fie la periferie, destinate comerțului cu lemne, fân sau cărbuni, fie în diferite locuri în interiorul orașului, pentru vânzarea de carne, fructe, legume sau pește, cu scopul de a nu spori aglomerația și de a păstra curățenia pe ulițele bucureștene. Era prima viziune coerentă de dezvoltare a Bucureștilor, care încerca să pornească timid pe drumul modernizării.
Evoluția piețelor bucureștene de-a lungul timpului dezvăluie aspecte interesante în ceea ce privește dezvoltarea orașului, modul în care autoritățile locale au conceput și au aplicat politicile urbane, realitățile economice și, nu în ultimul rând, transformările sociale. Pentru societatea românească traumatizată de penuria de alimente din timpul regimului comunist, ,,mersul la piață” poate fi apreciat un reflex al acelor vremuri, rezultat din nevoia disperată de a cumpăra ceva.
Așadar, de-a lungul timpului, târgurile și piețele din București au devenit importante noduri culturale și economice în care oamenii se strâng pentru a vinde și a cumpăra mărfuri, a socializa și a experimenta tradiții locale.
Chiar dacă unele dintre piețe s-au pierdut în negura timpului, Piața Obor de astăzi, respectiv zona de desfășurarea a „Târgului Moșilor” reprezintă un loc cu o valoare istorică și simbolistic-memorială pentru orașul București. De-a lungul timpului, aceasta a trecut prin multiple transformări, însă ceea ce a rămas neschimbat este funcția comercială (de piață liberă) cu produse agricole și manufacturiere susținând legătura dintre activitatea productivă urbană și rurală, dar și o semnificație aparte: o amintire a „Târgului Moșilor”, un loc de aprovizionare specială pentru obiceiurile legate de comemorarea colectivă a moșilor și strămoșilor. Deși „Târgul Moșilor” a fost înlocuit în perioada comunistă cu ,,Sărbătoarea recoltei”, semnificația inițială a sărbătorii creștine nu a putut fi înlăturată din mentalul colectiv, păstrându-se în continuare.
Prin acest proiect expozițional, aducem în atenția publicului atât atmosfera târgurilor, cât și importanța piețelor din București menționate, prin expunerea unor documente, fotografii, litografii, dar și a altor obiecte care creionează aspecte ale unor activități culturale din vremuri apuse. Astfel, veți putea descoperi câteva repere istorice legate de târgurile și piețele organizate în Bucureștii de odinioară.
Curatori:
Dr. Silvia Iordache
Drd. Gabriel Constantin
***Intrarea la vernisaj este gratuită.
Articolul Iarmarocul si negotul din Bucurestii de odinioara, intr-o expozitie de poveste la Palatul Sutu apare prima dată în Bucuresti Business – Despre afaceri. Zi de zi.
Source link
