Structura de lemn a unui acoperis este baza pe care se sprijina intreaga constructie. Poate fi masiva si rezistenta, sau, daca este executata gresit, devine sursa tuturor problemelor viitoare. Multi cred ca acoperisul incepe cu tabla sau tigla, dar adevarata calitate se stabileste in faza de dulgherie. Un montaj gresit la acest nivel inseamna deformari, infiltratii si lucrari de reparatie mult mai scumpe in timp.
Unul dintre primele semne ca structura este executata prost este nealinierea vizibila. Privita de la distanta, coama acoperisului ar trebui sa fie perfect dreapta. Daca observi diferente de nivel sau o usoara curbare, inseamna ca distanta dintre capriori nu a fost respectata sau lemnul s-a montat neuniform. Chiar si o abatere de cativa milimetri pe element duce la diferente mari pe toata lungimea acoperisului.
Un alt semn clar este lipsa planeitatii la astereala. Daca scandurile nu sunt fixate corect sau daca exista spatii intre ele, invelitoarea nu va sta uniform. In timp, tabla sau tigla se misca, iar suruburile isi pierd prinderea. Acest lucru duce la vibratii si la infiltratii la imbinari. O echipa care stapaneste meseria masoara fiecare rand si verifica permanent alinierea inainte de montajul final.
De asemenea, o structura slaba se recunoaste dupa zgomotele la vant sau miscarea vizibila a tablei. Lemnul care nu a fost bine fixat lucreaza permanent, iar imbinarile devin tot mai largi. In cazurile grave, se pot desprinde bucati de sipca sau chiar elemente din coama. Astfel de situatii apar atunci cand nu s-a folosit lemn suficient de tare, bine uscat si tratat, sau cand prinderile au fost facute cu cuie nepotrivite in loc de suruburi de constructii.
Un alt aspect important este grosimea si sectiunea lemnului. Pentru un acoperis rezistent, capriorii trebuie dimensionati in functie de deschiderea acoperisului si de greutatea totala a invelitorii. Daca lemnul este subtire sau are noduri mari, structura isi pierde stabilitatea. In unele cazuri, meșterii folosesc resturi de material pentru a economisi costuri, dar aceste compromisuri duc inevitabil la probleme structurale.
Pe constructiiacoperisuri.ro poti vedea cum trebuie sa arate o structura executata corect. Lemnul este ales atent, tratat antifungic si ignifug, iar toate imbinarile sunt facute precis. O lucrare buna se observa nu doar la final, ci si in timpul montajului — totul trebuie sa fie simetric, fixarile ferme, iar scandurile asezate fara spatii neregulate.
Un detaliu adesea trecut cu vederea este lipsa distantierelor si a ventilatiei intre astereala si folie. Acest spatiu permite aerului sa circule si protejeaza lemnul de condens. Daca este omis, lemnul se inmoaie in timp, iar mirosul de umezeala devine permanent. Un meșter cu experienta nu uita niciodata acest pas si verifica fiecare strat inainte de montajul final.
Pe pagina de dulgherie si astereala sunt explicate toate etapele corecte de executie: pregatirea lemnului, realizarea structurii portante, montajul asterelei si verificarea finala. Aceste detalii pot parea tehnice, dar sunt esentiale pentru un acoperis solid si fara defecte ascunse.
Un alt semn al unei structuri slabe este aparitia spatiilor la streasina sau la imbinarea coamei. Acolo unde dulgheria este gresita, tigla sau tabla nu se mai potrivesc perfect, iar echipa de montaj este nevoita sa corecteze din improvizatii. In final, acoperisul arata inegal, iar apa isi gaseste usor drumul in spatele accesoriilor.
In concluzie, un acoperis bun incepe intotdeauna cu o structura de lemn corect executata. Chiar daca nu se vede dupa montaj, calitatea dulgheriei influenteaza direct rezistenta, aspectul si durata de viata a intregii lucrari. Un montaj precis, materiale potrivite si verificarea fiecarui detaliu fac diferenta intre o lucrare solida si una care va necesita reparatii continue. Cand structura este facuta corect, restul acoperisului devine o investitie sigura pentru multi ani.
