Într-o amplă analiză publicată în cursul acestei luni, Banaca Națională abordează, între altele, Tema specială: Accesul la numerar în România
„Asigurarea accesului agenților economici la numerar este una dintre preocupările constante ale Băncii Naționale a României, în concordanță cu nevoile reale ale acestora. La nivelul populației și al firmelor, accesul la numerar are un rol important în asigurarea participării la activitățile economice, atât ca modalitate de stingere a obligațiilor dintre părți, cât și ca instrument de asigurare a incluziunii financiare, în special în zonele rurale și în regiunile cu infrastructură financiară slab dezvoltată, acolo unde gradul de incluziune financiară este mai redus. De asemenea, accesul la numerar asigură un grad mai ridicat de libertate și autonomie172 . Pe lângă rolul important pe care numerarul îl are în circumstanțe normale, acesta se poate dovedi și mai relevant în situații de criză, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluțiilor geopolitice. Preocupări în acest sens sunt și la nivel european, prin includerea în pachetul legislativ ,,Euro digital” și a unei propuneri de regulament privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro. În plus, Banca Națională a Suediei semnalează nevoia de a implementa mai multe măsuri pentru a proteja accesul la numerar173, iar autoritatea de protecție civilă din această țară recomandă, printre altele, și deținerea de numerar care să acopere nevoile curente pentru o săptămână.
Context și comparații europene În România, utilizarea numerarului s-a aflat pe o tendință ascendentă în ultimii zece ani (ritm mediu anual de creștere a numerarului în circulație de 11 la sută în intervalul septembrie 2015 – septembrie 2024, până la 120,3 miliarde lei, echivalentul a 24,2 miliarde euro), evoluțiile fiind mai notabile în perioada pandemică, precum și la debutul conflictului din Ucraina (Grafic 1). Numerarul continuă să aibă un rol important și la nivel european, tendința fiind în general de majorare pe un orizont de timp mai îndelungat, însă în ultimii doi ani se observă o ușoară diminuare a preferinței față de acesta (ajungând la 1,6 trilioane euro). Raportat la ansamblul activității economice, însă, se observă că, după pandemia COVID-19, rolul numerarului raportat la produsul intern brut a înregistrat o scădere, ponderea ajungând la 6,9 la sută din PIB în România, comparativ cu 10,7 la sută din PIB în zona euro (față de un nivel maxim, înregistrat în martie 2021, de 8,3 la sută, respectiv 12,8 la sută). Conform ultimului raport SPACE al Băncii Centrale Europene (engl. Study on the payment attitudes of consumers in the euro area – 2022), se continuă și tendința de migrare către plățile fără numerar (Grafic 2). Plata cu numerar este însă metoda predominantă de plată la punctele de vânzare (59 la sută din numărul total al plăților, anul 2022) și pentru plățile între persoane.
În acest context, Banca Națională a României a derulat în perioada martieaprilie 2024 un chestionar adresat atât persoanelor juridice române, cât și Grafic 1. Evoluția numerarului în circulație, România comparativ cu zona euro Sursa: BCE, BNR 110 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI sucursalelor bancare174, cu scopul colectării de informații privind poziționarea geospațială a bancomatelor și unităților bancare, precum și a altor elemente referitoare la disponibilitatea și retragerile de numerar de la nivelul bancomatelor și a unităților bancare. Sectorul bancar din România beneficiază de o rețea de bancomate și unități care răspunde, în general, în mod adecvat caracteristicilor și necesităților clienților. În cadrul unor comparații cu țările din regiune, raportat la numărul populației (la nivel de 100.000 adulți), România are o rețea mai numeroasă comparativ cu Cehia (atât din perspectiva ATM-urilor, cât și a numărului de unități bancare), similară cu cea a Poloniei, însă inferioară Bulgariei. Cu toate acestea, din perspectivă teritorială (la nivel de km²), România este situată pe ultimul loc atât din perspectiva numărului de ATM-uri, cât și a unităților bancare (Grafic 3)”,transmit reprezentanții instituției bancare.
De asemenea, în raportul prezentat de BNR se evidențiază și Distribuția teritorială a rețelei de bancomate la nivelul României. Acoperirea în teritoriu a rețelei de bancomate este, în general, satisfăcătoare (Grafic 4) în raport cu distribuția populației în cadrul unităților administrativteritoriale (UAT175). În cele 3.186 de unități administrativ-teritoriale aflate pe teritoriul României, există bancomate în 1.055 (32 la sută), dar ele acoperă o populație de 13,4 milioane de oameni (aproximativ 71 la sută din populația totală rezidentă în vârstă de peste 15 ani). Toate UAT din mediul urban beneficiază de bancomate. Potrivit analizei, dintre cele 221 de UAT cu peste 10 mii de locuitori, doar 3 dintre acestea nu au un bancomat, iar dintre UAT cu o populație între 5 și 10 mii de locuitori, în 312 din totalul de 464 UAT sunt prezente bancomate (67 la sută). În schimb, dintre cele 2.501 UAT cu mai puțin de 5 mii de locuitori, sunt disponibile bancomate numai în 525 (21 la sută).
*** Potrivit BNR, principalele riscuri la adresa stabilității financiare din România au rămas la niveluri ridicate, relativ similare comparativ cu Raportul anterior și cu evaluările de risc la nivel european, în condițiile menținerii unor incertitudini multiple la nivel global, atât ca urmare a escaladării tensiunilor geopolitice și a intensificării conflictelor armate, cât și pe fondul unui an electoral important pe plan internațional, de natură a modifica mix-ul de politici implementate la nivelul principalelor economii ale lumii. Pe plan intern, creșterea activității economice s-a menținut la niveluri moderate, iar adâncirea deficitelor gemene rămâne cel mai important factor de risc.
Articolul BNR pune in evidenta o „tema speciala”: Accesul la numerar in Romania! 3 UAT cu peste10.000 de locuitori NU au bancomate apare prima dată în Bucuresti Business – Despre afaceri. Zi de zi.
Source link
